Pene 153

Mai tei au i te mau tïtauraa ä te heheuraa nö te Pene 152:1 a, b, i te 3 nö Eperëra 1978 ua taiò atu ò W. Wallace Smith i te tahi parau faahoìraa töroà e te arataìraa i te Apooraa Rahi. Nä roto i teie höroàraa atu te tiàraa perofeta e peretiteni faatere i tä na tamaiti ò Wallace B. Smith tei faatöroàhia i te 5 nö Eperëra.

I te mahana i muri iho ua faatae atu te Peretiteni Wallace B. Smith i tä na parau mätämua i te mau Apooraa Faatere, te mau Apooraa, te mau Hiva ä te Etaretia, e i tö te Apooraa Rahi èi arataìraa moà nä te Etaretia täâtoà nei. Ua färiihia taua parau ra i te reira iho mahana e ua faauehia ia neneìhia i roto i te Puta Fafau.

Ua faaâpïhia te Peretiteniraa Mätämua i te faataaraa ia Duane E. Couey räua ò Howard S. Sheehy Tamaiti èi nau Faaaò, e ua tuu-faatura-rahi-hia ò Maurice L. Draper i tä na täviniraa faahiahia roa mai roto mai i te Petetiteniraa, e ua piihia ò ia ei faaaò nö te mau pü täviniraa ä te Etaretia

Ua piihia ò William E. Timms i te töroà Patereäreha, e ua piihia ò Roy H. Shaefer raua ò Philip M. Caswell i roto i te Tino Ahuru Mä Piti. Ua vaiiho-faatura-hia ò Harold W. Cackler i tö na tiàraa mero nö te Epitöporaa Faatere, e ua piihia ò Ray E. Mc Claren èi mero nö taua pupu ra.

Ua faauehia tö te Etaretia ia hau atu-ä tö na itoito i te pororaa i te Evaneria nä roto i tä ratou aòraa e te faaìte-tätaìtahi-raa i tö rätou ìte-tià-mau, e te faatupuraa i te Pätireia. Ei reira ïa e roaa mai ai ia rätou te püai ö te Värua ö te Atua e au nö te faaotiraa i te òhipa i faaauhia mai ra.

Hou te Peretiteni a vauvau mai ia i teie puè-parau ua höroà mai ra ò ia i tei muri nei haamäramaramaraa : “ I te mau âvaè i maìri aè nei, a feruri onoono ai au i nià te tiàraa tä ù e fätata i te amo, ua tupu te mänaònaò i roto ia ù nö tö ù paari-òre e te ravaì-òre i teie töroà, e riro paha ïa te Etaretia i te ère atoà i te arataìraa ä te värua tei mätauhia i te höroàhia mai ia na e te perofeta iho. Ua vai noa teie huru au-òre-raa ia ù iho, a ìmi tämau noa ai au nä roto i te pure e te haapaeraa mäà ia noaa mai ia ù te manaò e te hinaaro ö te Atua nö te Etaretia. Atirä noa atu rä, ua tuu atu vau i tö tätou mau hinaaro âmui i te Atua mä te pure faaroo. E mä taua värua ra, te tuu atu nei au i tö te Apooraa te parau tä ù e tiàturi nei ë ò te hinaaro mau ïa ö te Fatu nö te arataìraa i te Etaretia.”

Nö te huru taa-ê aita-ä i ìtehia nä mua atu i te pae nö te monoraa i te Peretiteni e te Perofeta nö te Etaretia, ua tià ia ù ia tuu atu teie parau aò i tö te Etaretia

I tö te mau Apooraa, te mau Apooraa faatere, te mau Hiva ö te Etaretia e i tö te Apooraa rahi :

I mua i te mau taupupüraa tei òre-ä i ìtehia nö teie òhipa monoraa i roto i te töroà Peretiteni e Perofeta nö te Etaretia, ua faatiàhia vau ia tuu atu i teie arataìraa i tö te Etaretia :

1

A. O tä ù tävini nei ò Wallace W. Smith, ò tei tävini-täiva-òre noa na i te Etaretia, èi Àpötetoro, èi faaaò nö te Peretiteni nö te Autahuàraa rahi, èi Perofeta, èi Hiò, èi heheu e òia atoà èi Peretiteni nö te Autahuàraa rahi i te roaraa nö na matahiti e piti àhuru i haerehia mai, ua tae ïa i te taime nö te faatiàmäraa ia na i te mau höpoià i amohia mai e ana.

B. Inaha atu ra tei roto ò ia i te faaturaraahia mä te Tiàraa Peretiteni Faahanahanahia, e riro ïa ò ia i te fänaò i te tiàmäraa e au nö te rave i tä na òhipa täviniraa ia au i te püai e vai mai ra i roto ia na, tö na mau hinaaro e tä te värua iho e faaue mai ia na ia rave. E tià roa ia parau ë, e haamäuruururaa taa-ê ihoä tä na e tä tö na hoa faaipoipo i faataahia. E ua riro hoì ò Rosamond èi turu päpü nö na i te roaraa ö te mau matahiti, mai tä ù iho i ìte mata roa. Ia räua toopiti, ua tià roa ia faahanahana e ia faaturahia räua nö te rahiraa ö tä räua mau matahiti täviniraa.

Ua ani atoà atu vau i te aratìraa e au nö te Apooraa faatere ö te Peretiteniraa mätämua, ë mä te värua haèhaa e ò ia atòa rä te päpü ö te manaò, te tuu atu nei au i teie i muri nei èi arataìraa.

2

Te piihia nei ò Duane E. Couey, ia faatöroàhia ò ia èi Faaaò i te Peretiteni nö te Autahuàraa rahi e te Peretiteni nö te Etaretia, e èi mero nö te Apooraa Faatere ä te Peretiteniraa Mätämua, e tià ai. Tei ia na te ìte rahi nö te òhipa ä taua Apooraa ra. E haapaò ò ia i taua töroà ra mä te täiva-òre hau aè e te höhonu ö te faaroo nö te faatupuraa i te Pätireia. Ia faaoti-vave-hia tö na faatöroàraa e tià ai.

3

Ua tävini ò Maurice L. Draper èi Faaaò i te Peretiteni ö te Autahuàraa Rahi e èi mero nö te Apooraa Faatere e te Peretiteniraa Mätämua fätata e piti àhuru matahiti te maoro. I te roaraa nö taua puètau ra, ua tävini ò ia mä te täiva-òre e te àravihi taa-ê, e ua haapoupouhia ò ia nö te reira. E nö te haamämä ia na i te teiaha nö te mau òhipa rau piha töroà, e nö te faaôhieraa i tä na mau haapiiraa ia vetahi-ê, àore rä te päpaìraa puta e tae roa atu i te faahoturaa i te mau haapiiraa òrometua, e mea tià ïa ia vata ò ia nö te haaraa i roto i te Peretiteniraa Mätämua èi Tahuà Rahi, òia atoà ïa èi Faaaò nö te Peretiteniraa mätämua, èi reira ïa tö na ìte e faaòhipahia ai mä te tano nö te hiòpoàmäite-raa i te tupuraa nö te täpura haapiiraa e te täviniraa ä te Etaretia.

4

Nö te faaî i te pärahiraa vata i te Apooraa Faatere ö te Peretiteniraa Mätämua i piihia ai ò Howard S. Sheehy Tamaiti ia faatoro atu-ä i tä na täviniraa i roto i te Peretiteniraa mätämua e ia faatöroà-vave-hia ò ia èi faaò nö te Peretiteni ö te Autahuàraa Rahi e nö te Peretiteni ö te Etaretia, e òia atoà èi mero nö te Peretiteniraa mätämua.

Ua arataì faahou mai ra te Värua ia ù ia parau-ä vau i te parau nö te tahi mau Apooraa e te tahi mau Apooraa Faatere èi haapiiraa i tö te Etaretia :

5

Ua tävini ò William E. Timms mai te maitaì roa i roto i te Tino Ahuru Mä Piti mai te matahiti 1964 mai ra ë, e tià ia vaiiho-faatura-hia ò ia i tä na mau höpoià èi Àpötetoro. Te piihia nei ò ia i te töroà Patereäreha i roto i te Pupu Haapii Evaneria. E mai te mea e tämau-ä ò ia i te ìmi ia ù mä te faaroo e te paari, e tià ïa ia na ia tävini mä te püai i rotopü i te feiä ö tö na iho fenua.

6

Nö te faaîraa i nä pärahiraa vata i roto i te Tino Ahuru Mä Piti, i piihia ai ò Roy H. Schaefer räua ò Philip M. Caswell mai tä räua mau òhipa nei, ia faatöroàhia èi Àpötetoro nä ù, e ia pärahi räua i rotopü i tö räua mau taeaè èi mau ìte-tià-mau nö te pororaa i tä ù Evaneria nä te ao nei.

7

E tià ia vaiiho-faatura-hia tö ù tävini ò Harold W. Cackler i tä na ra mau höpoià e ia riro èi Faaaò nö te Epitöpo Faatere. Ia fänaò ò ia i tä na tau faatuhaaraa a tiàmä noa ai ò ia i te täviniraa èi Epitöpo ia au i te taime e te huru e tià ia na.

8

Nö te faaî i taua pärahiraa e vata nei, e nö te faaravaì i te òhipa ä te Epitöporaa Faatere, ua pii-taa-ê-hia ò Ray E. Mc Claren èi Faaaò nö te Epitöpo Faatere ë, e tià roa ïa ia faatöroà e ia faataahia ò ia nö taua töroà nei.

9

A. Ia porohia atu tä ù parau ia rätou tei pëpë e tei mauiui te âàu, e ia rätou hoì tei täfifi i roto i te hara, ò te hinaaro ra rä i te tätarahapa e te pee mai ia ù. Ia porohia te parau mau nö tä ù Evaneria i te âànoraa e te ätearaa e au i te itoito ö te Feiä Moà nä roto i te haapaòmäite-raa i tä rätou tïààuraa i te faufaa tino nei, e tià ai.

B. Te ìmi nei-ä tö ù Värua i te mau värua e rave rahi ë, e rave rahi e pähono mai, mai te mea ë, e riro mau ä òutou e tö ù nünaa ë, èi mau ìte-tià mau nö tö ù here e tö ù hinaaro ia haere mai te mau taata atoà ia ù nei.

C. Ia vai âueue-òre òutou mä te tiàturi i te mau haapiiraa i höroàhia atu na èi arataìraa ia òutou, e tià ai. E tei pïhaìatoà-iho ïa vau ia òutou nö te faaètaèta ia òutou ia au i te mau òhipa e vai mai ra i mua ia òutou, mai te mea èita òutou e täiva i te faaroo mä te püpü-hope roa i tö òutou iho püai nö te faatiàraa i tö ù nei Pätireia.

Wallace B. Smith
Peretiteni nö te Etaretia
I Initipeniteni, Mituri,
I te 6 nö Eperëra 1978